Ieri mergeam pe strada si am vazut rezemat de peretele magazinelor un om sarac,probabil fara casa,murdar,care mirosea a alcool,infofolit intr-o gramajoara de haine rupte pe aici si pe acolo.Am trecut pe langa el fara sa ma opresc.La cativa pasi mai incolo se afla un fast-food si m-am oprit brusc.Am simtit ca trebuia sa ii iau ceva de mancare acelui om.(si ca sa fiu sincera,imi venea sa cumpar tot fast-food-ul pentru el in acel moment :).La coada erau niste oameni care se plangeau ca vor altfel de meniu,ca e prea scump,ca vrea fara x si y.Si deodata am realizat ca majoritatea oamenilor isi permit sa isi ia un sandwich cu snitel de pui si cartofi ,si totusi se plang.Asta facem tot timpul!Ne plangem ca e coada prea mare,ca mancarea e prea fierbinte,ca servirea nu e buna,ca parcarea s-a ocupat,etc.Si nu mi se pare corect.Asta e tot ce pot spune.
Dar in final,mi-am primit sandwich-ul cu snitel de pui si m-am intors spre acel om.M-am aplecat spre el si se uita nauc la mine,cu niste ochi rosi(probabil din cauza bauturii).Saracul om,a ajuns in halul asta,singur,pe strazi..baut.(baut nu beat! ).I-am intins sandwich-ul si i-am zis ca Dumnezeu il iubeste.L-a luat,a spus un "multumesc" incet..dar in acel moment timpul s-a oprit in loc pentru mine.L-am privit ,si chiar daca acel multumesc de abia s-a auzit,ochii lui au spus mai mult de 1000 de cuvinte.Ochii lui imi multumeau.M-am ridicat si am plecat mai departe.
Pot spune ca m-am simtit minunat dupa aceea,pentru ca acel om,a meritat.Indiferent de starea lui,a meritat sa primeasca o mancare calda si proaspata.
Si va dau un sfat prietenesc :) :daca veti mai da peste un om al strazii,opritiva si oferiti-i macar un cuvant bun.Sa stie ca nu e singur.Sa stie ca Dumnezeu il iubeste.Intradevar,nu toti sunt asa...unii sunt agresivi,sau..rai.Nu trebuie sa va opriti la toti.Opriti-va la cei la care va spune sufletul..
Pentru ca il veti simti pe Dumnezeu..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu